(1)

Este important să se asigure că legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare este adaptată erei digitale și contribuie la o economie adaptată exigențelor viitorului și aflată în serviciul cetățenilor, inclusiv prin facilitarea utilizării de tehnologii inovatoare. Uniunea are un interes de politică în explorarea, dezvoltarea și promovarea adoptării tehnologiilor transformatoare în sectorul financiar, inclusiv a adoptării tehnologiei registrelor distribuite (DLT). Criptoactivele sunt una dintre principalele aplicații ale tehnologiei registrelor distribuite în sectorul financiar.

(2)

Majoritatea criptoactivelor nu intră în domeniul de aplicare al legislației Uniunii în domeniul serviciilor financiare și prezintă provocări în ceea ce privește, printre altele, protecția investitorilor, integritatea pieței, consumul de energie și stabilitatea financiară. Astfel de criptoactive necesită, prin urmare, un cadru de reglementare specific la nivelul Uniunii. În schimb, alte criptoactive se califică drept instrumente financiare în înțelesul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). În măsura în care criptoactivele se califică drept instrumente financiare în temeiul directivei respective, un set complet de acte legislative ale Uniunii din domeniul serviciilor financiare, inclusiv Regulamentele (UE) nr. 236/2012 (5), (UE) nr. 596/2014 (6), (UE) nr. 909/2014 (7) și (UE) 2017/1129 (8), precum și Directivele 98/26/CE (9) și 2013/50/UE (10) ale Parlamentului European și ale Consiliului, ar putea să se aplice emitenților unor astfel de criptoactive și firmelor care desfășoară activități legate de astfel de criptoactive.

(3)

Se preconizează că așa-numita „tokenizare” a instrumentelor financiare, și anume reprezentarea digitală a instrumentelor financiare pe registre distribuite sau emiterea de clase de active tradiționale în formă tokenizată pentru a permite emiterea, stocarea și transferul lor cu ajutorul unui registru distribuit, va deschide noi posibilități de îmbunătățire a eficienței în procesul de tranzacționare și post-tranzacționare. Cu toate acestea, întrucât compromisurile fundamentale care implică riscul de credit și lichiditatea sunt în continuare valabile într-o lume tokenizată, succesul sistemelor bazate pe tokenuri va depinde, cel puțin temporar, de măsura în care acestea sunt capabile să interacționeze cu sistemele tradiționale bazate pe principii contabile.

(4)

Legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare nu a fost concepută ținând seama de tehnologia registrelor distribuite și de criptoactive și conține dispoziții care ar putea împiedica sau limita utilizarea tehnologiei registrelor distribuite pentru emiterea, tranzacționarea și decontarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare. De asemenea, în prezent nu există infrastructuri autorizate ale pieței financiare care să utilizeze tehnologia registrelor distribuite pentru a oferi servicii de tranzacționare sau de decontare, ori o combinație a unor astfel de servicii, pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare. Dezvoltarea unei piețe secundare pentru astfel de criptoactive ar putea aduce multiple beneficii, cum ar fi o mai mare eficiență, transparență și concurență în legătură cu activitățile de tranzacționare și decontare.

(5)

În același timp, există lacune în ceea ce privește reglementarea din cauza particularităților juridice, tehnologice și operaționale legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite și de criptoactivele care se califică drept instrumente financiare. De exemplu, nu există cerințe în materie de transparență, fiabilitate sau siguranță impuse protocoalelor și „contractelor inteligente” care stau la baza criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare. Tehnologia care stă la baza acestora ar putea, de asemenea, să ridice forme noi de riscuri care nu sunt abordate în mod adecvat de cadrul legal în vigoare. În Uniune au fost elaborate mai multe proiecte pentru tranzacționarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare și a serviciilor și activităților post-tranzacționare conexe, însă puține proiecte sunt deja operaționale, iar cele care sunt operaționale au o amploare limitată. În plus, așa cum a evidențiat Grupul consultativ privind infrastructurile de piață pentru titluri de valoare și garanții al Băncii Centrale Europene (BCE) și Grupul consultativ pentru infrastructurile de piață pentru plăți al BCE, utilizarea tehnologiei registrelor distribuite ar presupune provocări similare celor asociate tehnologiilor convenționale, cum ar fi problemele de fragmentare și de interoperabilitate, și, în același timp, ar putea genera noi provocări, de exemplu în legătură cu valabilitatea juridică a tokenurilor. Având în vedere experiența limitată în ceea ce privește tranzacționarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare și a serviciilor și activităților post-tranzacționare conexe, este prematur să se aducă în prezent modificări semnificative legislației Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru a permite implementarea integrală a acestor criptoactive și a tehnologiei care stă la baza acestora. În același timp, crearea unei infrastructuri a pieței financiare pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare este în prezent limitată de cerințe prevăzute de legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare, care nu sunt bine adaptate la criptoactivele care se califică drept instrumente financiare sau la utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. De exemplu, platformele pentru tranzacționarea de criptoactive oferă, de obicei, acces direct investitorilor de retail, în timp ce locurile de tranzacționare tradiționale oferă, de obicei, acces investitorilor de retail numai prin intermediari financiari.

(6)

Pentru a permite dezvoltarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare și dezvoltarea tehnologiei registrelor distribuite, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție a investitorilor, de integritate a pieței, de stabilitate financiară și de transparență și evitând arbitrajul de reglementare și lacunele legislative, ar fi util să se creeze un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite pentru a testa astfel de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT (denumit în continuare „regimul-pilot”). Regimul-pilot ar trebui să permită ca anumite infrastructuri ale pieței bazate pe DLT să beneficieze de o derogare temporară de la anumite cerințe specifice prevăzute de legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare care, în caz contrar, ar putea împiedica operatorii să dezvolte soluții pentru tranzacționarea și decontarea tranzacțiilor cu criptoactive care se califică drept instrumente financiare, fără a reduce cerințele sau garanțiile existente care se aplică infrastructurilor de piață tradiționale. Infrastructurile pieței bazate pe DLT și operatorii acestora ar trebui să dispună de garanții adecvate legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite pentru a asigura protecția eficace a investitorilor, inclusiv de lanțuri de răspundere clar definite față de clienți pentru orice pierderi cauzate de disfuncționalități operaționale. De asemenea, regimul-pilot ar trebui să permită Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (11) (ESMA) și autorităților competente să desprindă lecții din regimul-pilot și să dobândească experiență cu privire la oportunitățile și riscurile specifice legate de criptoactivele care se califică drept instrumente financiare și de tehnologiile care stau la baza acestora. Experiența dobândită prin aplicarea regimului-pilot ar trebui să contribuie la identificarea unor eventuale propuneri practice pentru un cadru de reglementare adecvat, cu scopul de a efectua ajustări specifice ale dreptului Uniunii în materie de emitere, păstrare și administrare a activelor, tranzacționare și decontare a instrumentelor financiare bazate pe DLT.

(7)

Pentru a îndeplini obiectivele regimului-pilot, ar trebui creat un nou statut al Uniunii pentru infrastructura pieței bazată pe DLT, pentru a garanta că Uniunea este în măsură să joace un rol de lider în ceea ce privește instrumentele financiare în formă tokenizată și să contribuie la dezvoltarea unei piețe secundare pentru astfel de active. Statutul de infrastructură a pieței bazată pe DLT ar trebui să fie opțional și nu ar trebui să împiedice infrastructurile pieței financiare, cum ar fi locurile de tranzacționare, depozitarii centrali de titluri de valoare (CSD) și contrapărțile centrale (CPC), să dezvolte servicii și activități de tranzacționare și post-tranzacționare pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare sau care se bazează pe tehnologia registrelor distribuite în temeiul legislației existente a Uniunii în domeniul serviciilor financiare.

(8)

Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să admită la tranzacționare sau să înregistreze în registrul său distribuit doar instrumente financiare bazate pe DLT. Instrumentele financiare bazate pe DLT ar trebui să fie criptoactive care se califică drept instrumente financiare și care sunt emise, transferate și stocate într-un registru distribuit.

(9)

Legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare urmărește să fie neutră în ceea ce privește utilizarea unei anumite tehnologii în raport cu alta. Prin urmare, trebuie evitate trimiterile la un anumit tip de tehnologie a registrelor distribuite. Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar trebui să se asigure că sunt în măsură să respecte toate cerințele aplicabile, indiferent de tehnologia utilizată.

(10)

La aplicarea prezentului regulament, ar trebui să se țină seama de principiile neutralității tehnologice, proporționalității, condițiilor de concurență egale și de principiul „aceeași activitate, aceleași riscuri, aceleași norme”, pentru a garanta că participanții la piață dispun de spațiul normativ necesar pentru a inova, pentru a susține valorile transparenței, echității, stabilității, protecției investitorilor, răspunderii și integrității pieței și pentru a garanta protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, garantate prin articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(11)

Accesul la regimul-pilot nu ar trebui să se limiteze la operatorii tradiționali, ci ar trebui să fie deschis și operatorilor nou-intrați. O entitate care nu este autorizată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 sau al Directivei 2014/65/UE ar putea solicita autorizarea în temeiul regulamentului respectiv sau al directivei respective și, simultan, ar putea solicita o aprobare specifică în temeiul prezentului regulament. În astfel de cazuri, autoritatea competentă nu ar trebui să evalueze dacă entitatea respectivă îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) nr. 909/2014 sau ale Directivei 2014/65/UE de la care a fost solicitată o derogare în temeiul prezentului regulament. Astfel de entități ar trebui să fie în măsură să gestioneze infrastructuri ale pieței bazate pe DLT numai în conformitate cu prezentul regulament, iar autorizația lor ar trebui revocată după expirarea aprobării lor specifice, cu excepția cazului în care entitățile depun o cerere completă de autorizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 sau al Directivei 2014/65/UE.

(12)

Conceptul de infrastructură a pieței bazată pe DLT cuprinde sistemele multilaterale de tranzacționare bazate pe DLT (MTF DLT), sistemele de decontare bazate pe DLT (SS DLT) și sistemele de tranzacționare și decontare bazate pe DLT (TSS DLT). Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să poată coopera cu alți participanți la piață pentru a încerca soluții inovatoare bazate pe tehnologia registrelor distribuite în diferite segmente ale lanțului valoric pentru servicii financiare.

(13)

Un MTF DLT ar trebui să fie un sistem multilateral de tranzacționare gestionat de o firmă de investiții sau un operator de piață autorizat în temeiul Directivei 2014/65/UE și care a primit o aprobare specifică în temeiul prezentului regulament. Unei instituții de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE care furnizează servicii de investiții sau desfășoară activități de investiții ar trebui să i se permită să gestioneze un MTF DLT numai atunci când este autorizată ca firmă de investiții sau ca operator de piață în temeiul Directivei 2014/65/UE. MTF-urilor DLT și operatorilor lor ar trebui să li se aplice toate cerințele care li se aplică sistemelor multilaterale de tranzacționare și operatorilor lor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (12), al Directivei 2014/65/UE sau al oricărui alt act aplicabil din legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare, cu excepția cerințelor cu privire la care autoritatea competentă a acordat o derogare în conformitate cu prezentul regulament.

(14)

Utilizarea tehnologiei registrelor distribuite, prin care toate tranzacțiile sunt înregistrate într-un registru distribuit, poate accelera și combina tranzacționarea și decontarea aproape în timp real și ar putea permite combinarea serviciilor și activităților de tranzacționare și post-tranzacționare. Cu toate acestea, combinarea activităților de tranzacționare și post-tranzacționare în cadrul unei singure entități nu este avută în vedere de normele existente, indiferent de tehnologia utilizată, ca urmare a opțiunilor de politică legate de specializarea pe riscuri și de separarea activităților, pentru a încuraja concurența. Regimul-pilot nu ar trebui să constituie un precedent care să justifice restructurarea fundamentală a separării activităților de tranzacționare și post-tranzacționare și nici a peisajului infrastructurilor pieței financiare. Cu toate acestea, având în vedere beneficiile potențiale ale tehnologiei registrelor distribuite în ceea ce privește combinarea tranzacționării cu decontarea, este justificat să se prevadă o infrastructură specifică a pieței bazate pe DLT în regimul-pilot, și anume TSS DLT, care combină activitățile desfășurate în mod normal de sistemele multilaterale de tranzacționare și de sistemele de decontare a titlurilor de valoare.

(15)

Un TSS DLT ar trebui să fie ori un MTF DLT care combină serviciile prestate de un MTF DLT și de un SS DLT și ar trebui să fie gestionat de o firmă de investiții sau de un operator de piață care a primit o aprobare specifică de gestionare a unui TSS DLT în temeiul prezentului regulament, ori ar trebui să fie un SS DLT care combină serviciile prestate de un MTF DLT și de un SS DLT și ar trebui să fie gestionat de un CSD care a primit o aprobare specifică de gestionare a unui TSS DLT în temeiul prezentului regulament. Unei instituții de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE care furnizează servicii de investiții sau desfășoară activități de investiții ar trebui să i se permită să gestioneze un TSS DLT numai atunci când este autorizată ca firmă de investiții sau ca operator de piață în temeiul Directivei 2014/65/UE. Unei firme de investiții sau unui operator de piață care gestionează un TSS DLT ar trebui să i se aplice toate cerințele care i se aplică unui MTF DLT, iar unui CSD care gestionează un TSS DLT ar trebui să i se aplice toate cerințele care i se aplică unui SS DLT. Întrucât un TSS DLT ar permite unei firme de investiții sau unui operator de piață să furnizeze, de asemenea, servicii de decontare și ar permite unui CSD să furnizeze și servicii de tranzacționare, este necesar ca firmele de investiții sau operatorii de piață să respecte, de asemenea, cerințele care i se aplică unui SS DLT, iar CSD-urile să le respecte pe cele care i se aplică unui MTF DLT. Întrucât CSD-urilor nu li se aplică anumite cerințe organizatorice și de autorizare în temeiul Directivei 2014/65/UE atunci când furnizează servicii sau activități de investiții în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014, este oportun să se adopte o abordare similară în regimul-pilot atât pentru firmele de investiții și operatorii de piață, cât și pentru CSD-urile care gestionează un TSS DLT. Prin urmare, o firmă de investiții sau un operator de piață care gestionează un TSS DLT ar trebui să facă obiectul unei derogări de la aplicarea unui set limitat de cerințe organizatorice și de autorizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014, întrucât firma de investiții sau operatorul de piață va trebui să respecte cerințele organizatorice și de autorizare prevăzute în Directiva 2014/65/UE. În schimb, un CSD care gestionează un TSS DLT ar trebui să facă obiectul unei derogări de la aplicarea unui set limitat de cerințe organizatorice și de autorizare în temeiul Directivei 2014/65/UE, întrucât CSD-ul va trebui să respecte cerințele organizatorice și de autorizare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 909/2014. Astfel de derogări ar trebui să fie temporare și nu ar trebui să i se aplice unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT care funcționează în afara regimului-pilot. ESMA ar trebui să poată evalua standardele tehnice privind păstrarea evidențelor și riscurile operaționale adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 pentru a se asigura că acestea sunt aplicate proporțional firmelor de investiții sau operatorilor de piață care gestionează un TSS DLT.

(16)

Operatorii de TSS-uri DLT ar trebui să poată solicita aceleași derogări ca cele de care pot beneficia operatorii de MTF-uri DLT și de SS-uri DLT, cu condiția ca aceștia să respecte condițiile aferente derogărilor și orice măsuri compensatorii impuse de autoritățile competente. Considerații similare celor care se aplică MTF-urilor DLT și SS-urilor DLT ar trebui să se aplice derogărilor de care pot beneficia TSS-urile DLT, oricăror condiții aferente derogărilor respective și măsurilor compensatorii.

(17)

Pentru a oferi o flexibilitate suplimentară în aplicarea anumitor cerințe din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 firmelor de investiții sau operatorilor de piață care gestionează un TSS DLT, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile cu CSD-urile care furnizează servicii de decontare în temeiul regimului-pilot, CSD-urile care gestionează un SS DLT sau un TSS DLT și firmele de investiții sau operatorii de piață care gestionează un TSS DLT ar trebui să poată beneficia de anumite derogări de la cerințele regulamentului respectiv referitoare la măsurile de prevenire și de soluționare a cazurilor de neexecutare a decontării, în ceea ce privește cerințele în materie de participare și de transparență, precum și în ceea ce privește cerințele de a utiliza anumite proceduri de comunicare cu participanții și cu alte infrastructuri ale pieței. Derogările respective ar trebui să fie supuse unor condiții aferente acestora, inclusiv anumitor cerințe minime, precum și oricăror măsuri compensatorii impuse de autoritatea competentă, pentru îndeplinirea obiectivelor dispozițiilor din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 de la care se solicită o derogare sau pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară. Operatorul unui TSS DLT ar trebui să demonstreze că derogarea solicitată este proporțională și justificată de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite.

(18)

Un SS DLT ar trebui să fie un sistem de decontare gestionat de un CSD autorizat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 care a primit o aprobare specifică de gestionare a unui SS DLT în temeiul prezentului regulament. Unui SS DLT și CSD-ului care îl gestionează ar trebui să li se aplice toate cerințele relevante din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 și orice alt act din legislația aplicabilă a Uniunii în domeniul serviciilor financiare, cu excepția cerințelor de la care s-a acordat o derogare în conformitate cu prezentul regulament.

(19)

Atunci când BCE și băncile centrale naționale sau alte instituții conduse de state membre care îndeplinesc funcții similare sau alte organisme publice însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia în Uniune gestionează un SS DLT, acestea nu ar trebui să fie obligate să solicite o aprobare specifică din partea unei autorități competente pentru a beneficia de derogări în temeiul prezentului regulament, deoarece astfel de entități nu sunt obligate să raporteze autorităților competente sau să respecte instrucțiunile acestora și sunt supuse unui set limitat de cerințe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

(20)

Crearea regimului-pilot nu ar trebui să aducă atingere sarcinilor și responsabilităților BCE și ale băncilor centrale naționale din Sistemul European al Băncilor Centrale, prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în Protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți și de a asigura eficiența și soliditatea sistemelor de compensare și de plăți în cadrul Uniunii și în raporturile cu țările terțe.

(21)

Atribuirea responsabilităților de supraveghere prevăzută în prezentul regulament este justificată de caracteristicile și riscurile specifice ale regimului-pilot. Prin urmare, arhitectura de supraveghere a regimului-pilot nu ar trebui înțeleasă ca stabilind un precedent pentru niciun act viitor al legislației Uniunii în domeniul serviciilor financiare.

(22)

Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar trebui să fie răspunzători în cazul pierderii de fonduri, de garanții reale sau a unui instrument financiar bazat pe DLT. Răspunderea operatorului unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să se limiteze la valoarea de piață a activului pierdut de la momentul la care s-a produs pierderea. Operatorul unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT nu ar trebui să fie răspunzător pentru evenimente care nu sunt imputabile operatorului, în special pentru orice eveniment cu privire la care operatorul demonstrează că a avut loc independent de operațiunile sale, inclusiv pentru problemele care apar ca urmare a unui eveniment exterior aflat în afara controlului său rezonabil.

(23)

Pentru a permite inovarea și experimentarea într-un mediu de reglementare solid, menținând, în același timp, protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară, tipurile de instrumente financiare admise la tranzacționare sau înregistrate într-o infrastructură a pieței bazată pe DLT ar trebui să se limiteze la acțiunile, obligațiunile și unitățile organismelor de plasament colectiv care beneficiază de derogarea de la obligația de executare în temeiul Directivei 2014/65/UE. Prezentul regulament ar trebui să stabilească praguri valorice care ar putea fi reduse în anumite situații. În special, pentru a evita orice risc la adresa stabilității financiare, ar trebui să fie limitată valoarea agregată de piață a instrumentelor financiare bazate pe DLT admise la tranzacționare sau înregistrate într-o infrastructură a pieței bazată pe DLT.

(24)

Pentru a permite apropierea de condiții de concurență echitabile în ceea ce privește instrumentele financiare admise la tranzacționare în locuri de tranzacționare tradiționale în înțelesul Directivei 2014/65/UE și pentru a asigura niveluri ridicate de protecție a investitorilor, de integritate a pieței și de stabilitate financiară, instrumentelor financiare bazate pe DLT care sunt admise la tranzacționare pe un MTF DLT sau un TSS DLT ar trebui să li se aplice dispozițiile privind interzicerea abuzului de piață prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 596/2014.

(25)

La solicitarea unui operator al unui MTF DLT, autoritățile competente ar trebui să poată acorda una sau mai multe derogări cu titlu temporar, dacă operatorul îndeplinește condițiile aferente unor astfel de derogări și orice cerințe suplimentare prevăzute de prezentul regulament pentru a aborda noile forme de riscuri generate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. Un operator al unui MTF DLT ar trebui, de asemenea, să respecte orice măsură compensatorie impusă de autoritatea competentă pentru îndeplinirea obiectivelor dispoziției de la care s-a solicitat o derogare, sau pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară.

(26)

La solicitarea unui operator al unui MTF DLT, autoritățile competente ar trebui să poată acorda o derogare de la obligația de intermediere în temeiul Directivei 2014/65/UE. În prezent, sistemele multilaterale de tranzacționare sunt autorizate să admită ca membri sau participanți doar firme de investiții, instituții de credit și alte persoane care au un nivel suficient de abilități și de competență în materie de tranzacționare și care mențin capacitățile organizatorice și resursele adecvate. În schimb, multe platforme pentru tranzacționarea de criptoactive oferă acces fără intermediari și asigură acces direct investitorilor de retail. Astfel, un potențial obstacol normativ pentru dezvoltarea unor sisteme multilaterale de tranzacționare pentru instrumentele financiare bazate pe DLT ar putea fi obligația de a utiliza un intermediar în temeiul Directivei 2014/65/UE. Prin urmare, la solicitarea unui operator al unui MTF DLT, autoritatea competentă ar trebui să poată acorda o derogare temporară de la respectiva obligație de intermediere, pentru a oferi acces direct investitorilor de retail și pentru a le permite acestora să tranzacționeze pe cont propriu, cu condiția să existe garanții adecvate privind protecția investitorilor, acești investitori de retail să îndeplinească anumite condiții și operatorul să respecte orice posibile măsuri suplimentare de protecție a investitorilor pe care le impune autoritatea competentă. Investitorii de retail care au acces direct la un MTF DLT în calitate de membri sau participanți în baza unei derogări de la obligația de intermediere nu ar trebui să fie considerați firme de investiții în înțelesul Directivei 2014/65/UE numai în virtutea faptului că sunt membri sau participanți la un MTF DLT.

(27)

La solicitarea unui operator al unui MTF DLT, autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să poată acorda o derogare de la cerințele de raportare a tranzacțiilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014, cu condiția ca MTF-ul DLT să îndeplinească anumite condiții.

(28)

Pentru a fi eligibil pentru o derogare în temeiul prezentului regulament, un operator al unui MTF DLT ar trebui să demonstreze că derogarea solicitată este proporțională cu utilizarea tehnologiei registrelor distribuite și limitată la aceasta, astfel cum se descrie în planul său de afaceri, și că derogarea solicitată este limitată la MTF-ul DLT și nu se extinde la niciun alt sistem multilateral de tranzacționare operat de aceeași firmă de investiții sau de același operator de piață.

(29)

La solicitarea unui CSD care gestionează un SS DLT, autoritățile competente ar trebui să poată acorda una sau mai multe derogări cu titlu temporar, dacă acesta îndeplinește condițiile aferente unor astfel de derogări și orice cerințe suplimentare prevăzute de prezentul regulament pentru a aborda noile forme de riscuri generate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. CSD-ul care gestionează un SS DLT ar trebui, de asemenea, să respecte orice măsură compensatorie impusă de autoritatea competentă pentru îndeplinirea obiectivelor dispoziției de la care s-a solicitat derogarea sau pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară.

(30)

Ar trebui ca CSD-urile care gestionează un SS DLT să poată face obiectul unei derogări de la aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentului (UE) nr. 909/2014 care ar putea crea obstacole normative în calea dezvoltării de SS-uri DLT. De exemplu, derogările ar trebui să fie posibile în măsura în care normele regulamentului respectiv aplicabil CSD-urilor și care se referă la noțiunile de „formă dematerializată”, „cont de titluri de valoare” sau „ordine de transfer” nu se aplică CSD-urilor care gestionează un TSS DLT, cu excepția cerințelor pentru conexiunile între CSD-uri, care ar trebui să se aplice mutatis mutandis. În ceea ce privește noțiunea de „cont de titluri de valoare”, derogarea ar cuprinde normele privind înregistrarea titlurilor de valoare, integritatea emisiunii și segregarea conturilor. În timp ce CSD-urile gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare prin creditarea și debitarea conturilor de titluri de valoare ale participanților lor, este posibil ca, în cadrul unui SS DLT, să nu fie fezabilă întotdeauna folosirea de conturi de titluri de valoare care utilizează metoda înregistrării în partidă dublă sau în partidă multiplă. Prin urmare, ar trebui a ca și un CSD care gestionează un SS DLT să poată face obiectul unei derogări de la aplicarea normelor Regulamentului (UE) nr. 909/2014 referitoare la noțiunea de „înscriere în cont”, în cazul în care o astfel de derogare este necesară pentru a permite înregistrarea în registrul distribuit a instrumentelor financiare bazate pe DLT. Cu toate acestea, un CSD care gestionează un SS DLT ar trebui să asigure în continuare integritatea emisiunii de instrumente financiare bazate pe DLT în registrul distribuit și segregarea instrumentelor financiare bazate pe DLT care aparțin diferiților participanți.

(31)

Unui CSD care gestionează un SS DLT ar trebui să i se aplice întotdeauna dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 909/2014, în temeiul căruia un CSD care externalizează servicii sau activități către o parte terță rămâne pe deplin responsabil de îndeplinirea tuturor obligațiilor care îi revin în temeiul regulamentului respectiv și este obligat să se asigure că externalizarea nu conduce la delegarea răspunderii sale. Regulamentul (UE) nr. 909/2014 le permite CSD-urilor care gestionează un SS DLT să externalizeze un serviciu sau o activitate de bază numai după primirea autorizației din partea autorității competente. Prin urmare, un CSD care gestionează un SS DLT ar trebui să poată solicita o derogare de la respectiva cerință de autorizare în cazul în care CSD-ul demonstrează că cerința este incompatibilă cu utilizarea tehnologiei registrelor distribuite, așa cum se prevede în planul său de afaceri. Delegarea sarcinilor legate de operarea unui SS DLT sau de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite pentru efectuarea decontării nu ar trebui să fie considerată externalizare în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

(32)

Obligația de intermediere printr-o instituție de credit sau o firmă de investiții, cu scopul de a împiedica investitorii de retail să obțină acces direct la sistemele de decontare și de livrare gestionate de un CSD, ar putea crea un obstacol normativ în calea dezvoltării unor modele alternative de decontare bazate pe tehnologia registrelor distribuite care permite accesul direct al investitorilor de retail. Prin urmare, ar trebui să se permită o derogare pentru CSD-urile care gestionează un SS DLT, în sensul că termenul de „participant” din Directiva 98/26/CE se consideră că include, în anumite condiții, alte persoane decât cele menționate în directiva respectivă. Atunci când se solicită o derogare de la obligația de intermediere prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 909/2014, CSD-ul care gestionează un SS DLT ar trebui să se asigure că persoanele care urmează să fie admise ca participanți îndeplinesc anumite condiții. Un CSD care gestionează un SS DLT ar trebui să se asigure că participanții săi dispun de un nivel suficient de abilități, de competență, de experiență și de cunoștințe privind activitățile de post-tranzacționare și funcționarea tehnologiei registrelor distribuite.

(33)

Entitățile eligibile să participe la un CSD în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 corespund entităților care sunt eligibile să participe la un sistem de decontare a titlurilor de valoare care este desemnat și notificat în conformitate cu Directiva 98/26/CE, deoarece Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prevede obligația ca sistemele de decontare a titlurilor de valoare gestionate de CSD-uri să fie desemnate și notificate în temeiul Directivei 98/26/CE. Astfel, un operator al unui sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe tehnologia registrelor distribuite care solicită derogare de la cerințele în materie de participare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 nu ar respecta, prin urmare, cerințele în materie de participare prevăzute de Directiva 98/26/CE. În consecință, respectivul sistem de decontare a titlurilor de valoare nu poate fi desemnat și notificat în temeiul directivei respective și, din acest motiv, nu este denumit „sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT” în prezentul regulament, ci mai degrabă un SS DLT. Prezentul regulament ar trebui să permită unui CSD să gestioneze un SS DLT care nu se califică drept sistem de decontare a titlurilor de valoare desemnat în temeiul Directivei 98/26/CE și ar trebui să fie posibilă o derogare de la regulile privind caracterul definitiv al decontării prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 909/2014, sub rezerva anumitor măsuri compensatorii, inclusiv măsuri compensatorii specifice pentru a atenua riscurile care decurg din insolvență, întrucât măsurile de protecție în caz de insolvență în temeiul Directivei 98/26/CE nu se aplică. Totuși, o astfel de derogare nu ar împiedica desemnarea și notificarea drept sistem de decontare a titlurilor de valoare în conformitate cu Directiva 98/26/CE a unui SS DLT care respectă toate cerințele prevăzute de respectiva directivă.

(34)

Regulamentul (UE) nr. 909/2014 încurajează decontarea tranzacțiilor în banii băncii centrale. În cazul în care decontarea plăților în numerar în banii băncii centrale nu este practică și disponibilă, decontarea ar trebui să poată avea loc prin conturile proprii ale CSD-ului în conformitate cu regulamentul respectiv sau prin conturi deschise la o instituție de credit (denumite în continuare „banii băncilor comerciale”). Totuși, această regulă poate fi dificil de aplicat pentru un CSD care gestionează un SS DLT, întrucât CSD-ul ar trebui să efectueze mișcări în conturile de numerar concomitent cu livrarea de titluri de valoare înregistrate în registrele distribuite. Prin urmare, ar trebui să se permită o derogare temporară a CSD-urilor care gestionează un SS DLT de la dispozițiile regulamentului respectiv cu privire la decontarea în numerar, pentru a dezvolta soluții inovatoare în cadrul regimului-pilot prin facilitarea accesului la banii băncilor comerciale sau a utilizării „tokenurilor asimilate monedelor electronice”. Decontarea în banii băncii centrale ar putea fi considerată ca nefiind practică și disponibilă în cazul în care decontarea în banii băncii centrale într-un registru distribuit nu este disponibilă.

(35)

Cu excepția cerințelor care s-au dovedit a fi nepractice într-un mediu tehnologic al registrelor distribuite, cerințele legate de decontarea în numerar prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 rămân aplicabile în afara regimului-pilot. Prin urmare, operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar trebui să descrie în planurile lor de afaceri modul în care intenționează să respecte titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 în cazul în care, în cele din urmă, ies din regimul-pilot.

(36)

Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prevede obligația ca un CSD să acorde acces la un alt CSD sau la alte infrastructuri ale pieței pe o bază nediscriminatorie și transparentă. Oferirea accesului la un CSD care gestionează un SS DLT poate fi mai problematic, împovărător sau dificil de realizat din punct de vedere tehnic, deoarece interoperabilitatea sistemelor preexistente cu tehnologia registrelor distribuite nu a fost încă testată. Prin urmare, unui SS DLT ar trebui să i se poată acorda o derogare de la cerința respectivă, dacă demonstrează că aplicarea cerinței este disproporționată în raport cu amploarea activităților SS-ului DLT.

(37)

Indiferent de cerința de la care a fost solicitată o derogare, un CSD care utilizează un SS DLT ar trebui să demonstreze că derogarea solicitată este proporțională și justificată de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. Derogarea ar trebui să se limiteze la SS-ul DLT și nu ar trebui să acopere alte sisteme de decontare gestionate de același CSD.

(38)

Infrastructurilor pieței bazate pe DLT și operatorilor lor ar trebui să li se aplice cerințe suplimentare față de cele aplicabile infrastructurilor pieței tradiționale. Cerințele suplimentare sunt necesare pentru a evita riscurile legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite sau de modul în care ar funcționa infrastructura pieței bazate pe DLT. Prin urmare, un operator al unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să stabilească un plan de afaceri clar care să detalieze modul în care ar fi utilizată tehnologia registrelor distribuite și condițiile juridice aplicabile.

(39)

Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar trebui să stabilească sau să documenteze, după caz, norme privind funcționarea tehnologiei registrelor distribuite pe care o utilizează, inclusiv norme privind accesul la registrele distribuite și admiterea la tranzacționare în registrele distribuite, norme privind participarea nodurilor de validare și normele privind abordarea potențialelor conflicte de interese, precum și măsuri de gestionare a riscurilor.

(40)

Un operator al unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să aibă obligația de a oferi informații membrilor, participanților, emitenților și clienților cu privire la modul în care intenționează să își desfășoare activitățile și cu privire la modul în care utilizarea tehnologiei registrelor distribuite deviază de la modul în care sunt furnizate serviciile în mod normal de un sistem multilateral de tranzacționare tradițional sau de un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare.

(41)

Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să dispună de mecanisme IT și cibernetice specifice și solide legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. Mecanismele respective ar trebui să fie proporționale cu natura, amploarea și complexitatea planului de afaceri al operatorului infrastructurii pieței bazat pe DLT. De asemenea, mecanismele respective ar trebui să asigure continuitatea și transparența, disponibilitatea, fiabilitatea și securitatea continue ale serviciilor furnizate, inclusiv fiabilitatea oricăror contracte inteligente care sunt utilizate, indiferent dacă respectivele contracte inteligente sunt create chiar de infrastructura pieței bazate pe DLT sau de o parte terță în urma unor proceduri de externalizare. Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să asigure integritatea, securitatea, confidențialitatea, disponibilitatea și accesibilitatea datelor stocate în registrele distribuite. Autoritatea competentă pentru o infrastructură a pieței bazate pe DLT ar trebui să poată solicita un audit pentru a se asigura că mecanismele informatice și cibernetice generale ale infrastructurii pieței bazate pe DLT sunt adecvate scopului. Costurile auditului ar trebui să fie suportate de operatorul infrastructurii pieței bazate pe DLT.

(42)

În cazul în care planul de afaceri al operatorului unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT implică custodia fondurilor clienților, cum ar fi numerarul sau echivalentele de numerar, sau a instrumentelor financiare bazate pe DLT ori a mijloacelor de acces la astfel de instrumente financiare bazate pe DLT, inclusiv sub formă de chei de criptare, infrastructura pieței bazată pe DLT ar trebui să dispună de mecanisme adecvate pentru protejarea activelor respective. Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT nu ar trebui să utilizeze activele clienților pe cont propriu, cu excepția cazului în care clienții și-au exprimat în scris consimțământul prealabil explicit. Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să separe fondurile clienților și instrumentele financiare bazate pe DLT ale clienților, precum și mijloacele de acces la astfel de active, de propriile lor active sau de activele altor clienți. Mecanismele informatice și cibernetice generale ale infrastructurilor pieței bazate pe DLT ar trebui să garanteze că activele clienților sunt protejate împotriva fraudei, a atacurilor cibernetice și a altor disfuncționalități operaționale grave.

(43)

În momentul în care se acordă o aprobare specifică, operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să dispună de o strategie de ieșire credibilă în cazul în care regimul-pilot este întrerupt, aprobarea specifică sau unele dintre derogările acordate sunt retrase sau în cazul în care pragurile prevăzute în prezentul regulament sunt depășite. Strategia respectivă ar trebui să includă tranziția sau reorientarea operațiunilor lor legate de tehnologia registrelor distribuite în infrastructurile tradiționale ale pieței. În acest scop, noii participanți pe piață sau operatorii de TSS-uri DLT care nu gestionează o infrastructură tradițională a pieței către care ar putea transfera instrumente financiare bazate pe DLT ar trebui să încerce să încheie acorduri cu operatorii de infrastructuri tradiționale ale pieței. Acest lucru este deosebit de important pentru înregistrarea instrumentelor financiare bazate pe DLT. Prin urmare, CSD-urilor ar trebui să li se aplice anumite cerințe de instituire a unor astfel de mecanisme. În plus, CSD-urile ar trebui să încheie astfel de acorduri în mod nediscriminatoriu și ar trebui să poată percepe o taxă comercială rezonabilă pe baza costurilor reale.

(44)

O aprobare specifică acordată unui operator al unei infrastructuri a pieței bazată pe DLT ar trebui să implice, în linii mari, aceleași proceduri ca cele de autorizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 sau al Directivei 2014/65/UE. Cu toate acestea, atunci când solicită o aprobare specifică în temeiul prezentului regulament, solicitantul ar trebui să indice derogările pe care cere să îi fie acordate. Înainte de acordarea unei aprobări specifice unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT, autoritatea competentă ar trebui să furnizeze ESMA toate informațiile relevante. Dacă este necesar, ESMA ar trebui să emită un aviz fără caracter obligatoriu cu privire la derogările solicitate sau la caracterul adecvat al tehnologiei registrelor distribuite în scopurile prezentului regulament. Un astfel de aviz fără caracter obligatoriu nu ar trebui să fie considerat un aviz în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010. ESMA ar trebui să consulte autoritățile competente ale altor state membre atunci când își elaborează avizul. Prin avizul său fără caracter obligatoriu, ESMA ar trebui să urmărească să asigure protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile și concurența loială la nivelul întregii piețe interne, avizul fără caracter obligatoriu al ESMA și orientările sale ar trebui să urmărească, de asemenea, să asigure consecvența și proporționalitatea derogărilor acordate de diferite autorități competente din Uniune, inclusiv atunci când evaluează caracterul adecvat al diferitelor tipuri de tehnologie a registrelor distribuite utilizate de operatori în scopurile prezentului regulament.

(45)

Înregistrarea titlurilor de valoare, administrarea conturilor de titluri de valoare și gestionarea sistemelor de decontare sunt activități care fac în același timp obiectul unor dispoziții nearmonizate de drept intern, cum ar fi dreptul societăților comerciale și dreptul titlurilor de valoare. Prin urmare, este important ca operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT să respecte toate normele aplicabile și să le permită utilizatorilor lor să facă acest lucru.

(46)

Autoritatea competentă care examinează o cerere depusă de un operator al unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să aibă posibilitatea să refuze acordarea unei aprobări specifice dacă există motive să se considere că infrastructura pieței bazată pe DLT nu ar fi în măsură să respecte dispozițiile aplicabile prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, dacă există motive să se creadă că infrastructura pieței bazată pe DLT ar reprezenta un risc pentru protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară sau dacă cererea urmărește să eludeze cerințele existente.

(47)

O aprobare specifică acordată de o autoritate competentă unui operator al unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să indice derogările acordate respectivei infrastructuri a pieței bazate pe DLT. Aceasta ar trebui să fie valabilă în întreaga Uniune, dar numai pe durata regimului-pilot. ESMA ar trebui să publice pe site-ul său o listă a infrastructurilor pieței bazate pe DLT și o listă a derogărilor acordate fiecăreia dintre acestea.

(48)

Aprobările specifice și derogările ar trebui acordate cu titlu temporar, pentru o perioadă de până la șase ani de la data acordării aprobării specifice și ar trebui să fie valabile numai pe durata regimului-pilot. Respectivul termen de șase ani ar trebui să le ofere operatorilor de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT suficient timp pentru a-și adapta modelele de afaceri la orice modificare a regimului-pilot și pentru a funcționa în mod viabil din punct de vedere comercial în cadrul regimului-pilot. Acest lucru ar permite, de asemenea, ESMA și Comisiei să colecteze un set de date util privind funcționarea regimului-pilot după acordarea unei mase critice de aprobări specifice și de derogări conexe, precum și să prezinte rapoarte în acest sens. În fine, le-ar oferi, de asemenea, timp operatorilor de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT să ia măsurile necesare fie pentru a-și înceta operațiunile, fie pentru a trece la un nou cadru de reglementare în urma rapoartelor care ar urma să fie emise de ESMA și de Comisie.

(49)

Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) nr. 909/2014 și Directivei 2014/65/UE, autoritățile competente ar trebui să aibă competența de a retrage o aprobare specifică sau orice derogări acordate unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT în cazul în care a fost descoperită o anomalie în tehnologia suport sau în serviciile și activitățile furnizate de operatorul infrastructurii pieței bazate pe DLT, în cazul în care anomalia respectivă depășește beneficiile serviciului și ale activităților în cauză, în cazul în care operatorul infrastructurii pieței bazate pe DLT a încălcat oricare dintre obligațiile aferente aprobărilor sau derogărilor acordate de autoritatea competentă sau în cazul în care operatorul infrastructurii pieței bazate pe DLT a înregistrat instrumente financiare care depășesc pragurile stabilite în prezentul regulament sau care nu îndeplinesc alte condiții care se aplică instrumentelor financiare bazate pe DLT în temeiul prezentului regulament. În cursul activității sale, operatorul unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să aibă posibilitatea să solicite derogări suplimentare, în plus față de cele solicitate în momentul cererii inițiale. În acest caz, derogările suplimentare ar trebui să fie solicitate de la autoritatea competentă în același mod în care sunt solicitate aprobările la momentul cererii de aprobare inițiale pentru infrastructura pieței bazată pe DLT.

(50)

Având în vedere că, în cadrul regimului-pilot, operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar putea beneficia de derogări temporare de la anumite dispoziții ale legislației existente a Uniunii, aceștia ar trebui să coopereze îndeaproape cu autoritățile competente și cu ESMA în perioada în care este valabilă aprobarea specifică. Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar trebui să informeze autoritățile competente cu privire la orice modificări semnificative aduse planurilor lor de afaceri sau personalului lor critic, orice dovadă de atacuri cibernetice sau alte amenințări cibernetice, fraudă sau erori profesionale grave, orice modificare a informațiilor furnizate cu ocazia cererii inițiale de acordare a aprobării specifice, orice dificultăți tehnice sau operaționale, în special cele legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite, precum și despre orice riscuri la adresa protecției investitorilor, integrității pieței sau stabilității financiare care nu au fost prevăzute la momentul acordării aprobării specifice. Pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară, atunci când este notificată cu privire la o astfel de modificare semnificativă, autoritatea competentă ar trebui să poată cere infrastructurii pieței bazate pe DLT să solicite o nouă aprobare specifică sau o nouă derogare sau să ia orice măsuri corective pe care autoritatea competentă le consideră adecvate. Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să furnizeze autorității competente, la cerere, orice informații relevante. Autoritățile competente ar trebui să transmită ESMA informațiile primite de la operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT și informațiile privind măsurile corective.

(51)

Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT ar trebui să prezinte rapoarte periodice autorităților competente ale acestora. ESMA ar trebui să organizeze discuții cu privire la rapoartele respective pentru a permite tuturor autorităților competente din întreaga Uniune să câștige experiență în urma impactului tehnologiei registrelor distribuite și să înțeleagă dacă ar putea fi necesare modificări ale legislației Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru a permite utilizarea pe scară mai largă a tehnologiei registrelor distribuite.

(52)

Este important ca, pe durata regimului-pilot, cadrul și funcționarea acestuia să facă obiectul unor monitorizări și evaluări frecvente pentru a pune la dispoziția operatorilor de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT cât mai multe informații. ESMA ar trebui să publice rapoarte anuale pentru a oferi participanților la piață o mai bună înțelegere a funcționării și dezvoltării piețelor și pentru a oferi clarificări cu privire la aplicarea regimului-pilot. Respectivele rapoarte anuale ar trebui să includă actualizări privind cele mai importante tendințe și riscuri. Respectivele rapoarte anuale ar trebui prezentate Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

(53)

În termen de trei ani de la data aplicării prezentului regulament, ESMA ar trebui să prezinte Comisiei un raport care să conțină evaluarea regimului-pilot. În baza raportului ESMA, Comisia ar trebui să raporteze Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv ar trebui să evalueze costurile și beneficiile extinderii regimului-pilot pentru o perioadă suplimentară, ale extinderii regimului-pilot la alte tipuri de instrumente financiare, ale modificării regimului-pilot sub alte aspecte, ale permanentizării regimului-pilot prin propunerea unor modificări adecvate ale legislației Uniunii în domeniul serviciilor financiare sau ale încetării regimului-pilot. Nu ar fi de dorit să existe două regimuri paralele pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT și pentru altele care nu sunt bazate pe DLT. Dacă regimul-pilot va avea succes, el ar putea deveni permanent prin modificarea legislației aplicabile a Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru a stabili un cadru unic și coerent.

(54)

În legislația actuală a Uniunii în domeniul serviciilor financiare au fost identificate unele lacune potențiale în ceea ce privește aplicarea sa la criptoactivele care se califică drept instrumente financiare. În special, standardele tehnice de reglementare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 600/2014 în legătură cu anumite cerințe de raportare a datelor și anumite cerințe de transparență pretranzacționare și post-tranzacționare nu sunt bine adaptate instrumentelor financiare emise cu ajutorul tehnologiei registrelor distribuite. Piețele secundare ale instrumentelor financiare emise prin tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară sunt încă în curs de formare și, prin urmare, caracteristicile lor pot fi diferite de cele ale piețelor instrumentelor financiare care utilizează tehnologia tradițională. Normele prevăzute de respectivele standarde tehnice de reglementare ar trebui să se aplice tuturor instrumentelor financiare, indiferent de tehnologia utilizată. Prin urmare, în conformitate cu mandatele existente în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare, ESMA ar trebui să efectueze o evaluare cuprinzătoare a respectivelor standarde tehnice de reglementare și să propună orice modificare necesară pentru a se asigura că normele prevăzute în acestea ar putea fi aplicate în mod eficace instrumentelor financiare bazate pe DLT. La efectuarea evaluării respective, ESMA ar trebui să ia în considerare particularitățile instrumentelor financiare bazate pe DLT și dacă acestea necesită adaptarea standardelor pentru a permite dezvoltarea instrumentelor financiare respective fără a submina obiectivele normelor prevăzute în standardele tehnice de reglementare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014.

(55)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere obstacolele de reglementare din calea dezvoltării infrastructurilor pieței bazate pe DLT pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare încorporate în legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, așa cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(56)

Prezentul regulament nu aduce atingere Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (13). În același timp, în ceea ce privește entitățile autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE, ar trebui utilizate mecanismele de raportare a încălcărilor Regulamentului (UE) nr. 600/2014 sau ale Directivei 2014/65/UE, astfel cum au fost stabilite în directiva respectivă. În ceea ce privește entitățile autorizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014, ar trebui utilizate mecanismele de raportare a încălcărilor regulamentului respectiv, astfel cum au fost stabilite în regulamentul respectiv.

(57)

Funcționarea infrastructurilor pieței bazate pe DLT ar putea implica prelucrarea datelor cu caracter personal. Atunci când este necesar să se prelucreze date cu caracter personal în scopurile prezentului regulament, prelucrarea respectivă ar trebui să fie efectuată în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii în materie de protecție a datelor cu caracter personal. Prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentelor (UE) 2016/679 (14) și (UE) 2018/1725 (15) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis avizul său la 23 aprilie 2021.

(58)

Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede o perioadă de tranziție pe parcursul căreia accesul nediscriminatoriu la o CPC sau la un loc de tranzacționare în temeiul regulamentului menționat nu se aplică CPC-urilor sau locurilor de tranzacționare care au solicitat autorităților lor competente să beneficieze de măsuri tranzitorii în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă. Perioada în care o CPC sau un loc de tranzacționare ar putea face obiectul unei derogări acordate de către autoritatea sa competentă în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă cu privire la normele privind accesul nediscriminatoriu a încetat la 3 iulie 2020. Creșterea incertitudinii și a volatilității piețelor a avut un impact negativ asupra riscurilor operaționale ale CPC-urilor și ale locurilor de tranzacționare și, prin urmare, data aplicării noului regim de acces deschis pentru CPC-urile și locurile de tranzacționare care oferă servicii de tranzacționare și de compensare în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă a fost amânată cu un an prin articolul 95 din Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European și al Consiliului (16), până la 3 iulie 2021. Motivele amânării datei de aplicare a noului regim de acces deschis persistă. În plus, regimul accesului deschis ar putea contraveni obiectivelor de politică paralele de stimulare a comerțului și a inovării în cadrul Uniunii, deoarece ar putea descuraja inovarea în domeniul instrumentelor financiare derivate tranzacționate la bursă, permițând concurenților, care beneficiază de acces deschis, să se bazeze pe infrastructura și investițiile operatorilor tradiționali pentru a oferi produse concurente cu costuri inițiale scăzute. Menținerea unui sistem prin care instrumentele financiare derivate sunt compensate și tranzacționate într-o entitate integrată vertical este, de asemenea, în concordanță cu tendințele internaționale de lungă durată. Prin urmare, data aplicării noului regim de acces deschis ar trebui amânată cu încă doi ani, până la 3 iulie 2023.

(59)

În prezent, definiția unui „instrument financiar” din Directiva 2014/65/UE nu include în mod explicit instrumentele financiare emise cu ajutorul unei clase de tehnologii care sprijină înregistrarea distribuită a datelor criptate, și anume tehnologia registrelor distribuite. Pentru a se asigura că astfel de instrumente financiare pot fi tranzacționate pe piață în temeiul cadrului juridic actual, definiția instrumentelor financiare din Directiva 2014/65/UE ar trebui să fie modificată pentru a include și instrumentele respective.

(60)

Deși prezentul regulament stabilește cadrul de reglementare pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT, inclusiv pentru cele care furnizează servicii de decontare, cadrul general de reglementare pentru sistemele de decontare a titlurilor de valoare gestionate de CSD-uri este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 909/2014, care include dispoziții privind disciplina în materie de decontare. Regimul disciplinei în materie de decontare cuprinde norme privind raportarea cazurilor de neexecutare a decontării, colectarea și distribuirea sancțiunilor în fonduri bănești și cumpărările impuse obligatorii. Conform standardelor tehnice de reglementare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014, dispozițiile privind disciplina în materie de decontare se aplică de la 1 februarie 2022. Cu toate acestea, părțile interesate au furnizat dovezi conform cărora cumpărările impuse obligatorii ar putea spori presiunea asupra lichidității și costurile titlurilor de valoare care riscă să fie achiziționate. Acest impact ar putea fi exacerbat și mai mult în cazurile de volatilitate a pieței. În acest context, aplicarea normelor privind cumpărările impuse obligatorii prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar putea avea un impact negativ asupra eficienței și competitivității piețelor de capital din Uniune. Acest impact ar putea, la rândul său, să conducă la marje de licitație mai mari, la o eficiență redusă a pieței și la mai puține stimulente pentru creditarea titlurilor de valoare pe piețele de împrumut de titluri de valoare și pe piețele repo și pentru decontarea tranzacțiilor cu CSD-uri stabilite în Uniune. Prin urmare, se preconizează că costurile aplicării normelor privind cumpărările impuse obligatorii vor depăși beneficiile potențiale. Având în vedere acest potențial impact negativ, Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar trebui modificat pentru a permite stabilirea unei date de aplicare diferite pentru fiecare măsură de disciplină în materie de decontare, astfel încât data aplicării normelor privind cumpărarea impusă obligatorie să poată fi amânată ulterior. Amânarea respectivă ar permite Comisiei să evalueze, în contextul viitoarei propuneri legislative de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 909/2014, modul în care ar trebui modificate cadrul disciplinei în materie de decontare și, în special, normele privind cumpărarea impusă obligatorie, pentru a lua în considerare și a aborda aspectele menționate anterior. În plus, o astfel de amânare ar garanta că participanții la piață, inclusiv infrastructurile pieței bazate pe DLT care ar face obiectul regimului de disciplină în materie de decontare, nu suportă de două ori costurile de punere în aplicare în cazul în care normele respective sunt modificate ca urmare a revizuirii Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

(61)

Gestionarea unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT nu ar trebui să submineze politicile climatice ale statelor membre. Prin urmare, este important să se încurajeze în continuare dezvoltarea tehnologiilor registrelor distribuite cu emisii scăzute sau cu emisii zero și investițiile în acestea,